Obezitatea la copii si adolescenți

Din ce în ce mai mulți copii și adolescenți se prezintă în cadrul cabinetului de nutriție cu un surplus de greutate sau chiar cu obezitate. Obiceiurile și tiparele alimentare ale acestora sunt preluate în mare parte din familie (parinti, bunici, bona), dar pot fi însușite și din mediul în care își petrec restul timpului sau celelalte activități.

Problemele acestora cu greutatea ne arată că, spre deosebire de perioada în care au copilărit părinții lor, ei acum se dezvoltă într-un mediu cu totul diferit. Astfel, în prezent, copiii trebuie să facă față mult mai multor provocări (mai ales alimentare) decât cele prin care au trecut părinții lor.

O întâlnire nutriționist-copil/ adolescent trebuie să fie o întâlnire unu la unu și doar atât. Cu alte cuvinte nu ” Noi am venit la nutriționist!”, ci copilul vine; nu ” Noi trebuie să slăbim!”, ci adolescentul “își dorește să slăbească” (exceptie o fac familiile cu copii sub7- 8 ani in care sarcina conduitei alimentare e exclusiv a adultului) . Aceste întâlniri presupun responsabilitate și implicare din partea celui ce are nevoie sa slăbească, indiferent de prezența sau absența celorlalți membri ai familiei.

Pe de altă parte însă implicarea părintelui sau a tutorelui este și ea esențială. Dacă nu este imposibil, oricum e foarte puțin probabil ca un copil de 10, 12 sau 14 ani să reușească să se ocupe singur de alimentatia sa de zi cu zi și mai ales de cea pe termen lung. In acest sens, copilul, cu ajutorul parintelui, implementeaza informatiile oferite la cabinetul de nutritie si incerca pe termen lung sa adopte stilul sanatos de alimentatie indicat, chiar daca e destul de diferit de cel anterior.
Astfel, dacă pe de o parte avem nevoie de implicarea și responsabilitatea 100% a copilului în programul de dietă, independentă de așteptările celorlalți, pe de altă parte este necesar și chiar se impune ajutorul și sprijinul acestora atât în perioada dietei cât mai ales în perioada de după. Doar astfel putem aștepta rezultate pozitive, cât mai ales de durată, din lucrul cu pacienții ceva mai mici sau cu adolescenții.

Sa nu uitam nici o clipa ca menirea de parinte este sa le dam copiilor nostri cele mai bune aripi cu care sa poata zbura, nu sa zburam in locul lor.

 

Manuel-Constantin Mihai
Nutriționist Dietetician specialist in programul Diet Club Centrul de Dieta Suceava-Botoșani

Sport si sanatate – Diet Club – CENTRUL DE DIETA [Infinit TV]

Obezitatea infantila/ Obezitatea femeilor insarcinate/ Alimentatia dupa sarcina/ Mentinerea unei alimentatii sanatoase/ Alimentatia in functie de anotimp/ Sistemul osteoarticular afectat de greutatea corporala/ Fructe, legume crude sau fresh-uri?/ Aportul alimentar in functie de sex,varsta si conditiile de munca/ Putem controla bolile prin alimentatie?/ Alimentatia la pacientii cu diabet zaharat/ sunt doar cateva dintre subiectele generoasei emisiuni Sport si Sanatate. Multumim Echipei Infinit Tv

Sarea in alimentatie

In grupa mineralelor necesare unei bune functionari a organismului uman face parte si sarea de bucatarie, cu denumirea chimica de clorura de sodiu sau de natriu. Cei doi ioni componenti – clorul si sodiul – luati separat, conduc la compusi chimici foarte puternici. Insa luati combinati, sub forma de SARE, isi pierd aceste proprietati, devenind folositori omului, in anumite doze bine stabilite.
Sarea de bucatarie are un rol important in organism pentru ca participa la echilibrul acido-bazic, mentine presiunea osmotica si influenteaza deplasarea apei in organism atunci cand intervin schimbari in concentratia sa. De asemenea ajuta si la mentinerea excitabilitatii musculare.
Atat clorul cat si sodiul sunt indispensabile in procesul chimic al digestiei. Clorul intra in compozitia acidului clorhidric in digestia gastrica din stomac, iar sodiul se afla in secretiile tubului digestiv si cele pancreatice formand un mediu alcalin.
Necesarul de sare difera in functie de varsta, munca depusa, efortul fizic, starea fiziologica, temperatura corpului si cea a mediului ambiant, etc.
Pe de alta parte se spune ca „sarea este amica apei”, explicand astfel de ce organismul in unele boli este pus in situatia de a nu putea sa elimine excesul de sare ingerat. Retentia (retinerea) apei in organism este cauzata deci de sodiu (Na). Sunt multiple patologii in care restrictia de sare se impune chiar pe un timp indelungat, cum ar fi in bolile renale, gen glomerulonefrite sau sindromul nefrotic. De asemenea restrictii se impun si in anumite boli de piele, in insuficienta cardiaca cu edeme, in boli ale ficatului (ciroza cu ascita) sau in cursul tratamentului cu corticosteroizi (cortizon, prednison, etc.). De asemenea exista si o relatie directa intre valorile tensiunii arteriale si consumul de sare, astfel ca persoanelor cu hipertensiune arteriala le este recomandata limitarea aportului de sare.

In concluzie, sarea este necesara in alimentatie intr-o anumita cantitate, consumarea ei in exces fiind tot atat de daunatoare ca si stricta eliminare a ei.

Nutritionist Dietetician: Manuel-Constantin Mihai
Diet Club Centrul de Dieta

Cresterea in greutate

In primele luni de sarcina se formeaza creierul fatului, organele interne, memberele inferioare si superioare iar gravida ar trebui sa fie atenta la obiceiurile alimentare si sa nu consume alcool sau sa fumeze.
Cum multe femei au confirmarea sarcinii cam dupa saptamana a 5-a “grija” fata de alimentatie ar trebui sa existe din perioada de dinainte de conceptie.
Cresterea in greutate e mai mica in primul trimestru de sarcina (saptamana 1-12) respectiv de 1-1,5 kg, creste treptat in al 2-lea trimestru respectiv 5 kg pentru a atinge apogeul in trimestrul al 3-lea aproximativ 6-8 kg.
Pe parcursul sarcinii nu trebuie sa mancam cat doi ci in primul trimestru sa mancam la fel ca in perioada de dinanintea sarcinii, in trimestrul al 2-lea cu 17% mai multe calorii pe zi si in trimestrul al 3-lea cu 23% mai multe calorii pe zi, iar in lactatie cu 25% mai multe calorii pe zi.
Daca aportul de calciu pe perioada sarcinii este insuficient se va mobiliza din oasele mamei pentru a acoperi necesarului fatului, astfel va creste riscul de fracturi la mama si de demineralizare a dintilor