Microbiomul și alimentația

Ana Ciobanu – Dietetician și Psiholog specialist în programul DietClubCentruldeDieta

Termenul de microbiom propus de Joshua Lederberg face referire la totalitatea organismelor (100 trilioane) care cântăresc aproximativ 2 kg și care trăiesc în sau pe corpul nostru: bacterii, virusuri, fungi, inclusiv genele acestora. Microbiomul cuprinde 3 mari grupe de organisme: comensale (care conviețuiesc pașnic cu noi), sinbiotice (care sunt benefice pentru sanatatea noastra) și patogene (care ne pot afecta starea de sanatate).

Diversitatea speciilor de organisme care formeaza flora intestinala este un element cheie pentru sanatatea noastră și este în stransa legătura cu alimentatia pe termen lung. Din acest punct de vedere microbiomul cuprinde 3 mari enterotipuri: tipul I este preponderent compus din Bacteroides spp. si este asociat cu o alimentatie bogata în proteine și grăsimi animale, tipul II este preponderent compus din Prevotella spp. si este asociat cu o alimentatie bogata în glucide (în special fibre), iar în tipul III predomina Ruminococcus spp. Cu alte cuvinte cu cât se consuma mai multe alimente dintr-o anumita grupa alimentara cu atât vor predomina unele specii în detrimentul altora. Atunci când se produce un dezechilibru care afecteaza diversitatea alimentatiei se produce subsecvent un dezechilibru al florei intestinale care poarta denumirea de disbioza și care poate crește riscul de a avea obezitate, status inflamator crescut, disfunctii ale sistemului imun, cancer, dezechilibru acido-bazic, tulburari digestive (precum sindromul de colon iritabil), afectiuni dermatologice, tulburari psihoafective sau dezechilibre hormonale. Disbioza are si alte cauze precum: tratamentul cu antibiotice sau cu antiacide, AINS, anticonceptionale, steroizi, chimioterapie, indulcitori artificiali, alcool, infectii si stres. Exista o comunicare circulara intre creier, intestin si microbiom care se realizeaza pe cale nervoasa, endocrina si imuna, astfel ca perturbarile de la orice nivel pot afecta intregul circuit. Spre exemplu, serotonina (neurotransmitator care regleaza somnul, apetitul, mediaza starile emotionale și inhiba durerea) este produsa în proportie de 95% de celulele cromafine din tractul gastrointestinal care este conectat cu 100 milioane de neuroni. Funcționarea acestor neuroni și productia de serotonina este deci influențată de microbiom a carui componenta este direct determinata de alimentatie.

Zahărul ascuns!

Ioana Anton – nutriționist dietetician specialist în programul Diet Club Centrul de Dieta

Colaborarea Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 1963 a dus la elaborarea unui cod de bune practici, de ghiduri și de alte recomandări referitoare la produsele alimentare pentru a proteja sănătatea consumatorilor numit Codex Alimentarius. Astfel conform acestui cod îndulcitorii alimentari sunt acele substanțe cu gust dulce, folosite în industria alimentară pentru acțiunea lor îndulcitoare. Originea și structurile lor chimice sunt diferite, dar toți sunt folosiți direct în alimentaţie sau constituie materie primă pentru produsele alimentare dulci și nu numai.

Un studiu relativ recent (2018) sugerează faptul că aproximativ 75% din produsele prezente în supermarketuri conțin o formă de zahăr adăugat, sub diferite denumiri, altele în afară de zahăr. Deoarece denumirea lor nu ne duce cu gândul la zahăr, am putea trece cu vederea aceste “mici detalii”. Uite câteva exemple de zahăr sub diverse forme: glucoză, fructoză, maltoză (sau malț), galactoză, dextroză, lactoză, sorbitol, zahăr alb granulat, zahăr brun, sirop de porumb bogat în fructoză, zahăr din porumb, miere, maltodextrină, sirop de zahăr, melasă, zahăr din trestie, sirop de arțar sunt numai câteva din denumirile îndulcitorilor alimentari folosiți în mod constant în producerea alimentelor pe care le consumăm zi de zi. Aceștia nu conțin aproape nici un alt nutrient decât zahărul în sine, un carbohidrat pur, uşor de metabolizat și asimilat în organism, ceea ce face ca orice exces de energie provenită din metabolizarea sa să fie rapid depus sub formă de depozit (țesut adipos).

Unde găsim aceste tipuri de zahăr?

Preponderent în alimentele procesate de tipul dulciurilor, înghețată, băuturi carbogazoase și energizante, ceai instant, gumă de mestecat, bomboane mentolate, untul de arahide, sosuri pentru salate, ketchup, sosuri pentru paste, supe instant, mezeluri, iaurt cu fructe, brânză topită, cereale pentru micul dejun și batoane de cereale, pâine, produse de patiserie:brioșe, gogoși, biscuiți, plăcinte, covrigi, conserve de fructe, fructe uscate sau fructe uscate glazurate, conserve de legume (porumb, fasole, roșii), oțet balsamic, mâncăruri gata preparate ce pot fi încălzite la cuptorul cu microunde, dulciurile diabetice și inclusiv în mâncare pentru bebeluși. Studiile pe oameni și animale arată că zahărul activează receptorii cerebrali de dopamină, substanță chimică ce contribuie la controlul centrilor plăcerii și recompensei, exact ca și drogurile, provocând dependență.

În concluzie evitarea alimentelor procesate industrial și citirea etichetelor în amănunt ne va ajuta să facem cele mai corecte alegeri pentru noi!