Ioana Anton – nutriționist dietetician specialist în programul Diet Club Centrul de Dieta
Colaborarea Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 1963 a dus la elaborarea unui cod de bune practici, de ghiduri și de alte recomandări referitoare la produsele alimentare pentru a proteja sănătatea consumatorilor numit Codex Alimentarius. Astfel conform acestui cod îndulcitorii alimentari sunt acele substanțe cu gust dulce, folosite în industria alimentară pentru acțiunea lor îndulcitoare. Originea și structurile lor chimice sunt diferite, dar toți sunt folosiți direct în alimentaţie sau constituie materie primă pentru produsele alimentare dulci și nu numai.
Un studiu relativ recent (2018) sugerează faptul că aproximativ 75% din produsele prezente în supermarketuri conțin o formă de zahăr adăugat, sub diferite denumiri, altele în afară de zahăr. Deoarece denumirea lor nu ne duce cu gândul la zahăr, am putea trece cu vederea aceste “mici detalii”. Uite câteva exemple de zahăr sub diverse forme: glucoză, fructoză, maltoză (sau malț), galactoză, dextroză, lactoză, sorbitol, zahăr alb granulat, zahăr brun, sirop de porumb bogat în fructoză, zahăr din porumb, miere, maltodextrină, sirop de zahăr, melasă, zahăr din trestie, sirop de arțar sunt numai câteva din denumirile îndulcitorilor alimentari folosiți în mod constant în producerea alimentelor pe care le consumăm zi de zi. Aceștia nu conțin aproape nici un alt nutrient decât zahărul în sine, un carbohidrat pur, uşor de metabolizat și asimilat în organism, ceea ce face ca orice exces de energie provenită din metabolizarea sa să fie rapid depus sub formă de depozit (țesut adipos).
Unde găsim aceste tipuri de zahăr?
Preponderent în alimentele procesate de tipul dulciurilor, înghețată, băuturi carbogazoase și energizante, ceai instant, gumă de mestecat, bomboane mentolate, untul de arahide, sosuri pentru salate, ketchup, sosuri pentru paste, supe instant, mezeluri, iaurt cu fructe, brânză topită, cereale pentru micul dejun și batoane de cereale, pâine, produse de patiserie:brioșe, gogoși, biscuiți, plăcinte, covrigi, conserve de fructe, fructe uscate sau fructe uscate glazurate, conserve de legume (porumb, fasole, roșii), oțet balsamic, mâncăruri gata preparate ce pot fi încălzite la cuptorul cu microunde, dulciurile diabetice și inclusiv în mâncare pentru bebeluși. Studiile pe oameni și animale arată că zahărul activează receptorii cerebrali de dopamină, substanță chimică ce contribuie la controlul centrilor plăcerii și recompensei, exact ca și drogurile, provocând dependență.
În concluzie evitarea alimentelor procesate industrial și citirea etichetelor în amănunt ne va ajuta să facem cele mai corecte alegeri pentru noi!