Ouale pot sau nu pot fi incluse intr-o alimentație sănătoasă? Cresc sau nu nivelul colesterolului? Câte oua pot mânca pe săptămână?

Acestea sunt intrebări pe care pacienții mi le adresează frecvent, oul fiind un aliment pe care eu îl recomand destul de des in diete. Este adevărat, oul a fost mult timp un aliment controversat, uneori chiar contraindicat, din cauza colesterolului conținut. Dar studiile din ultimii ani arată că adevarul este altul.

Cât colesterol conține un ou?

Un ou de dimensiuni medii conține 186 mg de colesterol, ceea ce reprezintă 62% din doza zilnică recomandată. Și cum in urmă cu 25-30 ani se credea că un aliment bogat in colesterol creste automat si colesterolul seric total, normal ca a apărut și recomandarea de a consuma maxim 2-3 oua pe săptămână.

Intre timp, această recomandare a inceput să fie pusă sub semnul intrebării, tot mai multe studii  demonstrând că mult blamatul colesterol din ouă nu crește semnificativ nivelul colesterolului din sânge, iar beneficiile acestui aliment depășesc cu mult așa zisele pericole mai mult sau mai puțin argumentate.

Nivelul ridicat de colesterol nu este consecinţa unui anumit aliment, ci a întregii diete, mai ales a conţinutului acesteia în acizi graşi saturaţi”. Uneori, prajitura, tortul sau un preparat dulce aduc mai mult colesterol in organism ( De exemplu, 100 g de tort aduc 260 mg de colesterol).
Colesterolul provenit din alimente  reprezintă doar 20%-25% din totalul colesterolului existent in corp. Restul de 75%-80% provine din biosinteza lui, efectuată in ficat.

Reabilitarea oului a inceput in aprilie 1999, cand „Journal of the American Medical Association“ a publicat rezultatele cercetărilor doctorului Hu si colegilor sai de la Harvard. Acestea exclud orice legatura intre consumul de oua, colesterol si bolile cardiovasculare. In studiu au fost antrenate 117.000 cadre medicale, 80.000 femei si 37 000 de barbați.

Cititi continuarea pe Ziaruldeiasi.ro : https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nutritie-oul-un-aliment-aproape-perfect–204541.html

Cecilia Harip – psiholog clinician, psihoterapeut Diet Club Centrul de Dieta
Aparent sunt doua domenii diferite și cu toate astea de ce uneori dieta nu e de ajuns? Când ne confruntăm cu kilograme in plus apelăm la soluțiile clasice, dietă și sport. Și cu toate astea ceva nu funcționeză. Apar poftele, mai ales de dulce, apar frustrările și starea de neputință și vinovăție. Atunci când ne păcălim singuri, sperând că o singură abatere nu o să ne aducă un kilogram în plus, atragând după ea următoarea abatere și totul parcă intră într-un cerc vicios, atunci avem nevoie si de consiliere psihologică, pe lângă consilierea nutrițională.
Dacă ne confruntăm de ani de zile cu greutatea, în timp apar probleme de imagine corporală, de jenă în situații sociale cum ar fi cumpărăturile, mâncatul la restaurant, deplasările toate acestea afectându-ne stilul și calitatea vieții. În spatele acestor comportamente stau emoții puternice cum ar fi vinovăția că nu reușești sa slabești, rușinea că nu te încadrezi într-un tipar, disperarea că nu ești consecvent în respectarea unor norme de alimentație sănătoasă.
Apare întrebarea cum poate să te ajute un psiholog să slabești?
Poate, pentru că psihologul prin studiile universitare și scolile de formare știe să te însoțească pe drumul nou, un drum care poate fi uneori greu, dar care îmbunatățește calitatea vieții și perspectiva. Psihologul poate să ajute să detectezi mecanismele de autosabotare care apar, în majoritatea cazurilor cand dieta nu are randamentul asteptat. Emoțiile puternice pot fi atât de copleșitoare încât le…mâncăm. Uneori, e atât de greu încât doar mancarea ne face fericiți. Doar, că după acestă aparentă stare de bine apar alte emoții, mai copleșitoare care ne duc în zone unde nu suntem bine cu noi, unde ne simțim neacceptati și de neiubiți.
Psihologul este specialistul care nu judecă și care nu îți oferă rețete de viață. Dar, stă alături și te ajută să nu fii singur și neajutorat atunci când apar emoțiile copleșitoare și autosabotarea, care te ajută să dai sens acolo unde pare că totul e în zadar. Ești valoros și important și poate ai uitat asta, prins de vârtejul vieții. Sensul pe care îl căutăm toți poate sa pară departe, dar e tot timpul la îndemână și fiecare dintre noi îl știm, doar că este posibil, uneori să îl rătăcim.

De la 131 Kg la 114 kg.
Adrian, practicant de arte marțiale, face de ani de zile sport zilnic. A avut nevoie și de ajutorul nostru pentru a putea „pierde” 17 Kg.
A participat la Programul de Dieta de 13 săptămâni și acum se află in Programul de Menținere a greutății corporale.
Felicitări și multă sănătate, Adrian!

Adrian-001

Adrian-002

Adrian-004

Adrian-003

După un studiu recent s-a stabilit că oamenii in general consumă zilnic doză dublă de zahăr sau mult mai mult decat ar fi normal. Se recomandă nu mai mult de 5-6 lingurițe pe zi de zahăr pentru un adult și maxim 3 pentru un copil, ceea ce include și fructoză sau zahărul provenit din surse naturale, cât și de la carbohidrați precum pâine, cartofi, morcovi, paste și orice intră in categoria făinoaselor. In medie un adult din România ajunge să consume 30 kg zahăr/an.

După ce consumăm zahar el trece imediat in sange prin intestinul subțire. Pentru o scurtă perioadă de timp cantitatea de zahăr creste foarte mult ceea ce genereazâ un surplus de energie și pe moment oboseala dispare. Din pacate, urmează in scurt timp reversul: pancreasul secreta  insulină ceea ce determină o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis și instalarea starii de oboseala. Consumul de zahăr in cantitați mari generează senzația de sațietate deoarece conține multe calorii ( “calorii goale “), dar din pacate enzimele, fermenții, mineralele și alți nutrienți benefici, lipsesc.

Consecințele determinate de consumul in cantitate mare și in mod regulat sunt:

Diabetul zaharat. Consumul de zahăr si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului (produce insulina pentru a tampona cantitatile mari de zahar din sânge) care cu timpul incepe sa nu mai funcționeze la parametrii normali. Asa apare diabetul care generează complicatii grave in organism.

Caria dentară.  Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentație s-a ajuns ca in țările “dezvoltate” aprox. 95% din populație sa sufere de afecțiuni ale danturii.

Obezitatea si “celulita” se instalează frecvent la marii consumatori de dulciuri.

Obiceiul de a aduce zahăr în exces în corp este principalul răspunzător pentru obezitatea copiilor!

Cancerul, in special cel de colon. Studii recente au evidențiat faptul ca cei care consuma multe dulciuri și alte produse cu zahăr sunt mult mai predispuși la cancer localizat mai ales in tubul digestiv.

Renuntarea la zahăr este oarecum echivalentă cu renunțarea la un drog deoarece  stimuleaza aceiași centrii din creier ca si drogurile și pentru mulți oameni dulciurile nu constituie doar un desert ci sunt alimente de baza care le ofera energie si consolare in momentele grele ale vietii. Din punct de vedere medical s-a constatat ca atunci cand aceste persoane renunță la produsele cu zahăr apar tulburari asemanatoare celor ivite la consumatorii de narcotice: stari de oboseala, nervozitate, dureri de cap, sevraj etc

O problema ingrijoratoare o constituie zaharul “ascuns” care este inclus in produsele pe care le cumparam din magazine (racoritoare, ceai instant, cereale, conserve, supe concentrate la plic etc. ). De exemplu 4 felii de salam contin 1 lingurita de zahar, 500 ml suc de portocale 8 lingurițe, 30 g cereale procesate conțin 2 lingurițe de zahăr și exemplele pot continua. Pe lângă acestea, însă, mai aducem zahăr în organism şi din alte produse industriale care sunt mai puţin dulci: ketchup, muştar, sosuri şi dressinguri pentru salate. Exista 50 de termeni echivalenti pentru zahar cu diferite denumiri : sirop de porumb, extras de malt, fructoza, maltoza,glucoza etc.  Trebuie să invațăm și să avem răbdarea să studiem cu atenție etichetele, pentru ca astfel vom avea surpriza să constatăm ce mâncăm cu adevarat.

Și totuși care sunt alimentele dulci pe care le putem consuma cu moderație ?

Fructele proaspete, salatele de fructe, sucurile prospat stoarse sunt o adevarata relaxare pentru organism, iar iarna fructele uscate (stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc), dar atenție la cantități pentru ca prin deshidratare de fapt zaharurile devin concentrate, determinând creșterea indicelui glicemic.

Mierea de albine reprezintă un amestec complex de zaharuri naturale și este un aliment viu pe care organismul uman îl asimilează fară probleme.

“Spre deosebire de grăsimi şi de proteine, zaharurile rafinate nu au absolut nici o valoare nutritivă! Dimpotrivă, organismul nu are nevoie de aceste zaharuri, adăugate în sucuri şi în mâncare, pentru a-şi căpăta energia“– este concluzia bazată pe studiile clinice realizate in clinicile de specialitate.

O linguriţă de zahăr, la fel ca o ţigară, nu face nimic rău. Dar, cu timpul, obiceiul de a mânca dulciuri concentrate cu zahăr adăugat, ca şi fumatul, poate fi chiar fatal. Ambele obiceiuri creează dependenţă, care nu este un mit, ci este demonstrată ştiinţific.

Și in concluzie zahărul ne este oare ” aliat sau ..inamic ? “

Cristina Iuliana LAZĂR

Medic specialist in programul  Diet Club CENTRUL DE DIETA